Comportamentul copilului autist. 3 pași vitali de făcut ÎNAINTE de a-l aborda .

Când vine vorba de copiii autiști, se pune un accent masiv pe schimbarea comportamentului lor.

Există mai multe “terapii pentru autism” care au ca unic scop schimbarea comportamentelor copiilor autiști și învățarea unui comportament cât mai apropiat de cel neurotipic.

Dacă veți căuta pe Amazon sunt sigură că veți găsi zeci de cărți care promit să schimbe comportamentele copilului autist, iar pe Pinterest se găsesc sute de astfel de articole.

Dar iată care este adevărul... Dacă începeți prin a încerca să schimbați comportamentul copilului dvs. autist, nu veți ajunge, cu adevărat, nicăieri.

Vedeți, există 3 pași vitali de făcut ÎNAINTE de a aborda comportamentul copilului autist, iar dacă săriți peste acești pași, pur și simplu nu veți vedea tipul de schimbare pozitivă pe care o căutați.

Acest articol este o traducere și adaptare din limba engleză. Articolul original poate fi citit aici.

3 pași vitali de făcut ÎNAINTE de a aborda comportamentele copilului autist

Vedeți, atunci când stabilim schimbarea comportamentelor unui copil autist ca fiind primul și principalul obiectiv, ratăm MULTE lucruri.

Avem tendința de a sări la tehnici de modificare comportamentală despre care experții spun că “funcționează”, dar cu ce preț?

Chiar trebuie să folosim pedepse, recompense și tehnici de manipulare cu copiii noștri?

Nu! În mod sigur nu avem nevoie.

Dar dacă vreți să vedeți o schimbare reală în comportamentele copilului dvs. autist FĂRĂ să folosiți tehnici care vă fac să vă simțiți vinovat și inconfortabil, trebuie să faceți mai întâi acești trei pași esențiali. […]

1. Asigurați-vă că copilul dumneavoastră autist se simte în siguranță

Înainte de a începe să încercați să schimbați comportamentele copilului autist, trebuie să vă asigurați că acesta se simte în siguranță.

“Dar, Kaylene, bineînțeles că copilul meu este în siguranță!”, s-ar putea să vă gândiți...

Ei bine, persoanele autiste au tendința de a se confrunta cu anxietatea.

Ceea ce înseamnă că, chiar dacă în mod logic știți că copilul dvs. autist este perfect în siguranță, creierul lor s-ar putea să nu se simtă în siguranță.

Deci, înainte de a sări la abordarea comportamentelor copilului dvs., luați-vă ceva timp pentru a evalua mediul lor.

Copilul dumneavoastră autist mănâncă și doarme în mod regulat? Îi sunt satisfăcute în mod regulat nevoile senzoriale?

Are o modalitate de a vă comunica nevoile pe care le are, chiar dacă este se exprimă prin a arăta cu degetul spre anumite lucruri sau printr-un strigăt specific care înseamnă o anumită nevoie?

Simte un anumit control asupra lumii sale, fie că este vorba de rutine, fie că i se permite să facă alegeri în legătură cu ceea ce se întâmplă pe parcursul zilei?

Abordarea unora dintre acești pași îl va ajuta pe copilul dumneavoastră autist să își gestioneze anxietatea, iar fără aceasta, orice încercare de a le schimba comportamentul este destul de inutilă.

2.Înțelegeți de ce vreți să îi schimbați comportamentul

Deci, ați făcut unele schimbări pentru a vă ajuta copilul autist să se simtă în siguranță și v-ați asigurat că simte că are un anumit control asupra vieții sale.

Acum, este timpul să abordați comportamentul copilului dvs. autist, nu-i așa?

Nu încă.

Vedeți, acum trebuie să facem o muncă destul de dificilă.

Aș vrea să vă acordați ceva timp pentru a înțelege exact de ce vreți să schimbați acest comportament.

Haideți să ne uităm la două comportamente specifice pe care părinții ar putea dori să le schimbe.

În primul rând, să spunem că copilul dumneavoastră autist se învârte constant în cercuri și ați dori să se oprească.

Aș vrea să vă acordați puțin timp și să vă gândiți la motivul pentru care doriți ca copilul dumneavoastră să nu se mai învârtă.

Faptul că se învârte îl rănește pe el sau pe alții?

Îi afectează negativ viața?

Sau este vorba doar de faptul că vă distrage atenția? Sau poate că îi face pe ceilalți să se holbeze la voi când sunteți în public?

În cele mai multe cazuri, aș încuraja părinții, de fapt, să lase acest comportament în pace.

Nu este nimic în neregulă cu copilul dvs. care se învârte și, de fapt, este foarte probabil ca această acțiune să aibă un scop real pentru el.

Să luăm un alt exemplu de comportament și să spunem că copilul dumneavoastră autist își lovește fratele.

Să trecem prin același proces și să ne gândim la motivul pentru care doriți ca copilul dvs. să nu-și mai lovească fratele.

Își face rău lui însuși sau altora? Da!

Deci acum știți că acesta este un comportament pe care este logic să încercați să îl schimbați.

Dar încă nu suntem pregătiți să abordăm comportamentul copilului dumneavoastră autist.

Mai este un pas care este absolut vital!

3.Aflați motivul comportamentului

Știu că, deja, s-ar putea să fiți gata să începeți să vă ocupați de comportamentul copilului dvs. autist, dar vă spun că părinții care își dedică timp acestui pas văd mult mai multe progrese decât cei care nu o fac!

Totul se reduce la acest adevăr de bază: orice comportament înseamnă comunicare!!!

Și, deși acest lucru este valabil pentru toate comportamentele și pentru toți copiii, este valabil mai ales când vine vorba de copiii autiști, și cu atât mai mult în cazul copiilor autiști care au dificultăți de comunicare.

Așadar, dacă vreți să schimbați comportamentul copilului dvs. autist, trebuie să vă dați seama ce comunică acel comportament.

Este treaba noastră, ca părinți, să descoperim motivul comportamentelor copilului nostru.

Atât de multe tehnici și terapii comportamentale sar peste acest pas și se concentrează doar pe eliminarea comportamentelor.

Și, deși poate că veți reuși să dresați comportamentul exterior, nu veți face progrese reale cu copilul dumneavoastră decât dacă vă ocupați de motivul care se ascunde în spatele comportamentului de suprafață.

Ca să nu mai vorbim de faptul că, atunci când găsiți motivul comportamentului copilului autist și îl ajutați să gestioneze acest motiv, construiți încredere între voi.

Îl învățați pe copilul autist că vreți să-l ajutați cu adevărat, nu doar să-l faceți să se comporte așa cum vreți dumneavoastră.

Acesta este un lucru foarte important!

Așa că vă încurajez să vă acordați ceva timp pentru a descoperi ce s-ar putea întâmpla pentru a provoca comportamentul copilului dumneavoastră.

Petreceți ceva timp urmărind momentul în care copilul dvs. are comportamentul și începeți să fiți atenți la lucrurile care se întâmplă înainte de comportament pentru a căuta indicii.

Încercați să vă includeți copilul în această analiză atunci când puteți, și ați putea fi surprins de lucrurile pe care le are de împărtășit.

De asemenea, aș vrea să vă dau un sfat: intrați în această situație cu mintea deschisă.

Dacă începeți acest proces gândindu-vă că “copilul meu autist face asta doar pentru atenție” sau “copilul meu face asta pentru că nu a obținut ceea ce voia”, probabil că veți rata adevărata cauză a comportamentului copilului dumneavoastră.

Așa că păstrați-vă mintea complet deschisă, lăsați presupunerile de-o parte și căutați ceea ce vă spun indiciile!

Și, odată ce ați găsit cea mai probabilă cauză a comportamentul, atunci puteți începe, în sfârșit, să îl abordați.

Și atunci, în loc să încercați, pur și simplu, să îl dresați sau să îl manipulați pentru ca el să nu mai aibă acel comportament, vei putea să abordați cauza principală chiar înainte de a apărea comportamentul!


Articolul original:

3 Vital Steps To Take BEFORE Addressing Your Autistic Child’s Behaviors
There’s a lot of focus on changing your autistic child’s behavior, but you absolutely MUST take these 3 vital steps first, or you won’t see any real progress!

Dacă acest articol ți-a fost de folos și dorești să ne susții să creștem și să creăm și mai multe resurse utile gratuite poți dona dând click aici


Alătură-te grupului „Autismul explicat de autiști” pe Facebook, pentru resurse.


Urmărește suntAutist pe Facebook, pentru ultimele articole, live-uri și alte resurse.


💡
Informațiile de pe acest site au un scop educațional general și nu înlocuiesc consultanța profesională. Este important să căutați formare, educație continuă, supraveghere clinică ori ajutor direct de la un psihoterapeut calificat.