Protagonistul din Prison Break, Wentworth Miller, anunță că este autist

Interpretul personajului principal din celebrul serial Prison Break, Wentworth Miller, își dezvăluie diagnosticul de autism, primit la maturitate. Anunțul a fost făcut pe contul său personal de Instagram.

Actorul, în vârstă de 49 de ani, a făcut anunțul pe data de 26 iulie 2021, spunând că vestea a venit „ca un șoc”, deși nu a fost o surpriză pentru el.

El a declarat că „nu știe suficiente despre autism” și că nu ar vrea să „devină o voce puternică, dar prost informată” sau să facă rău comunității autiste, despre care spune că i-a fost foarte utilă în procesul său de descoperire.

De asemenea, actorul a adăugat că nu ar schimba asta (n.r. autismul) la el, și că „a înțeles imediat că a fi autist este o parte centrală din cine e”.

Wentworth a fost nominalizat la premiile Globo pentru rolul său din Prison Break, unde l-a interpretat pe Michael Scofield, un om care se trimite, intenționat, la închisoare pentru a își elibera fratele, Lincoln Burrows (Dominic Purcell), înainte de a fi executat pentru o crimă pe care nu a comis-o.

Redau mesajul integral al artistului, tradus în limba română. Mesajul original, în limba engleză, se poate citi pe contul său de Instagram.

Wentworth Miller: „Ca în cazul tuturor, viața în carantină a luat lucruri și de la mine.

Dar în liniște/izolare, am găsit daruri neașteptate.

Toamna aceasta marchează un an de când am primit diagnosticul informal de autism. Precedat de auto-diagnostic. Urmat de un diagnostic oficial.

A fost un proces lung și plin de greșeli, care trebuie să se îmbunătățească, după părerea mea. Sunt un om de vârstă mijlocie, nu un copil de 5 ani.

Și recunosc faptul că accesul la diagnostic este un privilegiu de care nu se bucură multă lume.

Hai să spunem doar că a fost un șoc. Dar nu o surpriză.

Există o narativă culturală atât de cunoscută acum (la care am luat parte), care spune: „O personalitate publică împărtășește A, B, C în mod public, își dedică platforma către D, E, F.”

Bravo lor!

Și asta nu este musai ceea ce o să se întâmple aici. Nu știu suficiente despre autism. (Și e mult de știut.) Acum, munca mea înseamnă să îmi extind înțelegerea. Să reexaminez 5 decenii de experiențe personale printr-o nouă lentilă.

Asta va lua timp.

Până atunci, nu vreau să risc să devin o voce puternică, dar prost informată. Istoric vorbind, mereu s-a vorbit peste și pentru comunitatea autistă (asta știu). Nu vreau să fac rău suplimentar. Vreau doar să ridic mâna și să spun „Sunt aici. Mereu am fost (fără să știu).”

Dacă cineva este interesat în a aprofunda mai adânc despre autism + neurodiversitate, vă pot îndrepta către un mare număr de persoane care împărtășește conținut inspirațional și atent pe Instagram, TikTok… Persoane care explică terminologia. Adaugă nuanțe. Combat stigma

Acești creatori (unii destul de tineri) vorbesc despre probleme relevante mult mai fluent și în mai multă cunoștință de cauză decât pot eu. (Ei m-au învățat și pe mine.)

Cam atât pot să împărtășesc momentan.

Oh - asta nu e ceva ce aș schimba. Nu. Înțeleg - am înțeles - imediat că a fi autist este o parte centrală din cine sunt. Din tot ceea ce am realizat/articulat.

Oh - de asemenea, vreau să le spun acelor mulți (mulți) oameni care, în mod conștient sau inconștient, mi-au oferit un plus de grație și spațiu de-a lungul anilor, permițându-mi să mă mișc prin lume într-un mod care avea sens pentru mine, indiferent dacă avea sau nu sens pentru ei... vă mulțumesc.

Iar celor care au făcut o alegere diferită... ei bine. Oamenii se vor dezvălui.

Un alt dar.

W.M."


Dacă acest articol ți-a fost de folos și dorești să ne susții să creștem și să creăm și mai multe resurse utile gratuite poți dona dând click aici și apăsând una din opțiunile de donație de la capătul paginii.


Alătură-te grupului „Autismul explicat de autiști” pe Facebook, pentru resurse.


Urmărește suntAutist pe Facebook, pentru ultimele articole, live-uri și alte resurse.


💡
Informațiile de pe acest site au un scop educațional general și nu înlocuiesc consultanța profesională. Este important să căutați formare, educație continuă, supraveghere clinică ori ajutor direct de la un psihoterapeut calificat.