Alimentația Autiștilor. Navigarea împreună cu autiștii a sensibilităților alimentare.
În calitate de părinți de copii neurodivergenți, cum ar fi cei autiști sau ADHD, vă confruntați adesea cu provocări unice legate de alimentație. Experiențele senzoriale asociate cu alimentele pot fi intense, ceea ce duce la o listă selectivă de alimente "sigure". Dar nu uitați că preferințele lor alimentare fac parte din neurodivergența și cum pot învăța despre lume în alt ritm al lor. Pe măsură ce ne îmbarcăm în această călătorie, să ne concentrăm pe acceptarea, înțelegerea și lucrul creativ cu nevoile unice ale copilului nostru.
Adaptarea nevoilor senzoriale
Validarea experiențelor senzoriale ale copilului dumneavoastră este crucială. Discuțiile deschise despre ceea ce le place și ceea ce nu le place pot ajuta la normalizarea sentimentelor lor față de mâncare. Fiți flexibili. Poate că copilul dvs. preferă ca alimentele să nu fie atinse de alte alimente sau le preferă la temperatura camerei. Acomodarea acestor nevoi creează un mediu mai plăcut pentru a mânca.
Expunerea treptată la alimente noi poate fi un schimbător de joc. Introduceți noile alimente în aceeași farfurie cu alimentele lor "sigure". În timp, încurajați atingerea, mirosul și, în cele din urmă, gustarea. Această abordare treptată poate include:
- Aducerea copilului la magazinul alimentar și solicitarea de a alege un aliment nou.
- Plasarea noului aliment în farfurie în timpul mesei.
- Încurajându-l să atingă noul aliment.
- Invitați-l să miroasă mâncarea.
- Sugerându-i să ia o mică mușcătură sau să lingă din mâncare.
- Încurajându-l să ia o mușcătură mică și să mestece mâncarea.
- În cele din urmă, motivându-l să combine mâncarea în felul său (eu mereu mâncam supă cu șnițel)
Crearea de strategii ÎMPREUNĂ CU copilul
Implicarea copilului dumneavoastră în planificarea mesei, în cumpărături și în prepararea alimentelor îi sporește sentimentul de control. Poate că este vorba de a mirosi un aliment nou, de a-l atinge sau de a lua o singură îmbucătură. Sărbătoriți aceste victorii, indiferent cât de mici par. Strategiile pot include să-l lăsați să aleagă masa pentru o zi, să-l ajutați să selecteze ingredientele la magazin sau să spele legumele acasă.
Integrarea copilului în pregătirea alimentelor
Dezvoltarea abilităților în bucătărie este o altă modalitate de a vă implica copilul. Acest lucru ar putea începe cu spălarea legumelor, să progreseze spre decojire și tăiere și, în cele din urmă, să gătească mâncăruri simple. Bucătăria oferă un teren de joacă pentru experiențe senzoriale - răceala aluatului, crocantul morcovilor, mirosul ierburilor. Încurajarea unei astfel de explorări poate promova familiarizarea și acceptarea diverselor alimente.
Abordarea de a amesteca și de a potrivi mâncarea
Amestecarea alimentelor preferate și a celor noi poate fi utilă. De exemplu, dacă copilului dvs. îi plac pastele, dar ezită să încerce legumele, ați putea adăuga morcov ras fin în sosul pentru paste. Permițându-i copilului să își personalizeze mâncarea poate face ca aceasta să fie mai atrăgătoare. Este vorba despre găsirea unor soluții creative, conduse de copil, cum ar fi înmuierea puiului prăjit preferat în supă, dacă nu-i place textura supei.
Evaluarea sensibilităților alimentare și a diversității dietei
Este necesară o abordare echilibrată în evaluarea dietei copilului dumneavoastră. O reticență în a încerca alimente noi nu implică neapărat o deficiență nutrițională. Mulți copii care sunt selectivi își îndeplinesc totuși cerințele nutriționale în cadrul alimentelor preferate. Cu toate acestea, dacă există un refuz persistent al unor întregi grupe de alimente, pierdere în greutate sau simptome fizice precum oboseală constantă, iritabilitate, creștere slabă sau dificultăți de concentrare dincolo de ceea ce este asociat în mod obișnuit cu neurotipul lor, consultarea unui furnizor de servicii medicale sau a unui dietetician devine esențială.
În acest proces, implicați-vă copilul. Discutați despre alimentele lor "sigure", despre texturile și aromele lor preferate și despre alimentele pe care le consideră dificile. Folosiți ajutoare vizuale simple pentru a discuta despre nutriție și luați în considerare aplicațiile prietenoase pentru copii pentru a vă ajuta să urmăriți aportul alimentar.
În esență, scopul nu este de a vă face copilul să se conformeze obiceiurilor alimentare tipice, ci de a vă asigura că primește nutrienții de care are nevoie într-un mod care respectă și se adaptează nevoilor sale senzoriale unice. Nu uitați să păstrați procesul plăcut și lipsit de stres. Răbdarea, înțelegerea și creativitatea pot contribui în mare măsură la promovarea unor obiceiuri alimentare sănătoase care respectă neurodivergența copilului dumneavoastră.