suntAutist se opune ABA și terapiilor de conversie. Alternative la ABA, cum să înțelegi autismul.

Ca adulți, autiștii care au trecut prin terapia de conversie ABA sunt, prin comparație cu autiștii care nu au trecut prin această abordare, sunt, prin raportarea comunității autiste internaționale, mult mai predispuși la ideații suicidale după vârsta de 30 de ani și mult mai predispuși la a acționa suicidal.

Articolul este împărțit în aceste subcapitole:

• ABA și "terapiile" de conformitate
• Ce intervenții ar trebui căutate în schimb
• Discernem între autism și alte dizabilități adesea asociate autismului
• Abordarea terapeutică și umană a dizabilităților de învățare
• Concluzii
• Studii folosite

Studii si documentări aici: https://stopabasupportautistics.home.blog/2019/08/11/the-great-big-aba-opposition-resource-list/

Legat de ABA și "terapiile" de conformitate: acestea cauzează mai multe probleme decât rezolvă.

Ole Ivar Lovaas, un psiholog și behaviorist, a fost creatorul atât al Terapiei de Conversie  a Persoanelor cu diferite orinetări sexuale, cât și al Terapiei Analizei Comportamentale Aplicate (ABA). Deși este larg acceptată și utilizată pentru tratamentul persoanelor autiste, terapia ABA a fost criticată pentru a fi similară Terapiei de Conversie prin tacticile și abordarea sa.

Terapia de Conversie, cunoscută și sub numele de Terapie Reparatoare, este o practică larg discreditată și dăunătoare care își propune să schimbe orientarea sexuală a unei persoane de la LGBTQ la heterosexual. Această practică a fost interzisă prin lege în zeci de țări și în multe state datorită impactului negativ asupra individului.

Pe de altă parte, terapia ABA este o metodă de tratament bazată pe comportament pentru autism care se concentrează pe dezvoltarea comportamentelor noi și eliminarea comportamentelor problematic prin întărire care îți propune să schimbe comportamentul de la Autist la Non-Autist. Cu toate acestea, în ciuda utilizării și acceptării largi, terapia a fost puternic criticată și puternic nerecomandată pentru tacticile sale care pot fi văzute ca o terapie de convertire pentru persoanele autiste.

În concluzie, atât terapia ABA, cât și Terapia de Conversie provin din aceeași filosofie de discriminare și stigmatizare. În timp ce Terapia de Conversie este interzisă, terapia ABA încă provoacă daune persoanelor autiste. Este crucial să evaluăm critic și să contestăm practicile de modificare a comportamentului care prioritizează conformitatea în detrimentul bine-ei și demnității individuale.

Singurul motiv pentru care ABA este atât de promovată e faptul că în spatele promovării ABA se află organizații internaționale și altele în România cu un câștig financiar major din ABA - fiind mult mai ușor pentru oricine să devină practicant ABA (în România, în anumite locuri, poți obține acreditarea cu 12h de teorie si 48h de practică online) decât să treacă printr-o formare reală în psihoterapie (care înseamnă sute de ore doar de teorie plus sute de ore de practică supervizată plus sute de ore de terapie individuală).

Intervențiile comportamentale, cum ar fi analiza comportamentală aplicată (ABA), crează rezultate care "par" pozitive - care oferă ceea ce se așteaptă societatea, fără să ia în vedere nevoile individuale de creștere - însă pe termen lung complet distructive. Ce obții pe termen scurt este o aparență a ceea ce vrei să vezi, a ceea ce vrei să se întâmple, în detrimentul simțului de sine al copilului; pe termen lung, acea reducere a comportamentelor autiste inseamnă de fapt o disociere masive de sinele senzorial și autentic. ABA este condamnată pe scară largă de către adulții autiști și de studii științifice făcute la nivel de guverne. Mulți dintre noi suferă ei înșiși de efecte secundare marcante ale trecerii prin ABA.

Deseori veți primi asigurarea că "aceasta este cea mai bună opțiune pentru dezvoltarea copilului dvs." și alte argumente convingătoare din punct de vedere emoțional. Acestea sunt aruncate unui părinte îngrijorat de viitorul copilului său. În esența sa, orice intervenție care încearcă să elimine așa-zisele ”comportamentele autiste” este asemănătoare cu încercarea de a dresa o pisică să se comporte ca un câine. Acele comportamente sunt defapt comportamente umane venite dintr-o experiență trăită prin altă lentilă. Cum spuneam, ABA a fost creat de Ole Ivar Lovaas, care a creat și terapia de conversie a homosexualilor - acum ilegală în cele mai înalte instanțe și blamată pe scară largă. Terapia de conversie a autiștilor urmează aceleași principii, numai că încă suntem văzuți ca bolnavi și experimentarea pe noi este ok… nu?

Așadar, ce intervenții ar trebui căutate în schimb, dacă sunt necesare pentru copilul dumneavoastră?

În primul rând, copilul dvs este autist nu "bolnav de autism" și "nici cu autism" și nici "suferind de autism", principala suferință pe care o va avea va fi de acceptare a modului său, de a fi ori din partea dvs. ori din partea societății și să îl ”pregătiți” de acasă să fie ”pregătit pentru lumea reală” nu va duce decât la probleme pe termen lung. Detalii aici:

Ce este autismul. Ce cauzează autismul. Cum e autismul.

Ce este autismul? Autismul este o afecțiune neurologică pervazivă de dezvoltare care afectează aproximativ 1-2% din ființele umane. Ca să detaliez...

Asociația suntAutistOvidiu Platon

Dacă îl veți aborda ca un copil ”bolnav de autism” cel mai probabil îl veți îmbolnăvi. Detalii despre cum este spectrul găsiți aici:

Autism înalt, slab funcțional și spectrul autist. Ce este? Cum este?!

Autism înalt și slab funcțional, sunt etichete funcționale ale spectrului autist. Află în acest articol un mod de percepere autismul. care ajută autiștii.

Asociația suntAutistOvidiu Platon

Dacă copilul dvs are stereotipii, înseamnă că se autoregleaza:

Stereotipiile și autostimulările în AUTISM. Nu le opri!

Stereotipiile sunt extrem de importante în dezvoltarea unei persoane autiste și în descoperirea propriului corp. Acest articol detaliază foarte exact de ce este imperativ să deveniți perteneri de descoperire pentru persoanele autiste în primii ani de viață.

Asociația suntAutistOvidiu Platon

Dacă are burnout-uri ori shutdown-uri - la noi greșit numite ”tantrumuri” - înseamnă că este suprasolicitat dincolo de capacitatea sa de reglare; detalii aici:

Ce este burnout-ul autistic?

A fi autist are părți pozitive și părți negative. Deși iubesc și sunt recunoscător pentru multe dintre trăsăturile mele autiste, există multe aspecte care sunt, pur și simplu, simptome; cum ar fi sensibilitatea senzorială, epuizarea și disfuncția executivă, care îmi limitează capacitatea de a îmi tr…

Asociația suntAutistRedacția suntAutist

Dacă copilul este ecolalic, adică tot repetă lucruri ”fără sens”, așa învață să vorbească; descurajând ecolalia îi veți descuraja exprimarea si învățarea naturală a vorbirii:

ECOLALIA în AUTISM și importanța sa. Nu o opri!

Ce este Ecolalia? În articolul aceasta, voi discuta despre ecolalie. Mai exact, cele două tipuri principale de ecolalie: ecolalia imediată & ecolalia întârziată și cum ecolalia este mai importantă decât credeai.

Asociația suntAutistOvidiu Platon

Multe alte detalii despre autism vă rugăm să vedeți aici:

Tot ce ai nevoie să știi despre AUTISM ca părinte, psihiatru, profesor, membru de familie și psiholog.

Aceasta este o arhivă de articole, canale de YouTube create de persoane autiste și cărți scrise de persoane autiste, părinți autiști de copii autiști, cercetători autiști și aliați ai autismului ( care crează resurse împreună cu autiști și nu pentru autiști ), puse în ordine, care sunt absolut eleme…

Asociația suntAutistRedacția suntAutist

Să discernem între autism și alte dizabilități adesea asociate autismului

O listă de sindroame sau structuri genetice care pot fi confundate cu autismul sau care pot coexista cu autismul

Aceasta este o listă de sindroame sau anomalii genetice care pot fi confundate cu autismul sau pot coexista cu autismul, acestea pot duce la o persoană nonverbală și cu nevoie de susținere ridicate. Mulți medici nu au cunoștințele necesare de a le diagnostica și importanța testelor genetice pentru aceste condiții punctat nu este înțeleasă de mulți specialiști.

1. X fragil: X fragil este o afecțiune genetică care provoacă dizabilitate intelectuală și diverse caracteristici fizice. Este cea mai frecventă cauză cunoscută a dizabilității intelectuale moștenite și apare atât la bărbați, cât și la femei. Manifestări fizice: Caracteristicile fizice ale sindromului X fragil pot include o față lungă, urechi mari, o mandibulă proeminentă și o dimensiune mare a capului.
2. Sindromul Rett: Sindromul Rett este o tulburare de neurodezvoltare care afectează în principal fetele. Se caracterizează printr-o creștere și dezvoltare timpurie normală, urmată de o încetinire a dezvoltării, pierderea vorbirii și a mișcărilor mâinilor și apariția unor mișcări repetitive ale mâinilor. Manifestări fizice: Caracteristicile fizice ale sindromului Rett pot include o dimensiune mică a capului, răsucirea mâinilor și anomalii ale mersului.
3. Sindromul Angelman: Sindromul Angelman este o afecțiune genetică care provoacă dizabilități intelectuale severe, întârzieri în dezvoltare și deficiențe de vorbire. De asemenea, se caracterizează prin mișcări sacadate, un mers instabil și râs sau zâmbet frecvent. Manifestări fizice: Caracteristicile fizice ale sindromului Angelman pot include o dimensiune mică a capului, o limbă proeminentă și râsul sau zâmbetul frecvent.
4. Scleroza tuberoasă: Scleroza tuberoasă este o afecțiune genetică care determină creșterea unor tumori benigne în diverse părți ale corpului, inclusiv în creier. Aceasta poate avea ca rezultat dizabilități intelectuale, epilepsie și probleme de comportament și de dezvoltare. Manifestări fizice: Caracteristicile fizice ale sclerozei tuberoase pot include leziuni ale pielii, tumori în creier și pe alte organe și epilepsie.
5. Fenilcetonuria (PKU): PKU este o tulburare metabolică care rezultă dintr-o deficiență a enzimei fenilalanină hidroxilază. Dacă nu este tratată, poate provoca dizabilități intelectuale și probleme comportamentale. Manifestări fizice: PKU nu are caracteristici fizice specifice. Cu toate acestea, este important de reținut că PKU poate provoca dizabilitate intelectuală dacă nu este tratată.
6. Sindromul Cri du Chat: Sindromul Cri du Chat este o afecțiune genetică cauzată de o deleție pe brațul scurt al cromozomului 5. Aceasta are ca rezultat dizabilitatea intelectuală, dezvoltarea întârziată și probleme de vorbire, printre alte simptome. Manifestări fizice: Caracteristicile fizice ale sindromului Cri du Chat pot include o dimensiune mică a capului, un nas lat și un strigăt ascuțit care seamănă cu mieunatul unei pisici.
7. Sindromul Landau-Kleffner: Sindromul Landau-Kleffner este o tulburare neurologică rară care afectează limbajul și vorbirea. Copiii cu această afecțiune se dezvoltă normal până la vârsta de 2 sau 3 ani, după care suferă o pierdere bruscă a abilităților de limbaj și vorbire. Manifestări fizice: Sindromul Landau-Kleffner nu are caracteristici fizice specifice.
8. Tulburarea dezintegrativă a copilăriei: Tulburarea dezintegrativă a copilăriei (cunoscută și sub numele de sindromul Heller) este o afecțiune rară în care copiii se dezvoltă normal până la vârsta de 2 sau 3 ani, după care suferă o pierdere bruscă și severă a abilităților lingvistice, sociale și motorii. Manifestări fizice: Tulburarea dezintegrativă a copilăriei nu are caracteristici fizice specifice.
9. Sindromul Charles Bonnet: Sindromul Charles Bonnet este o afecțiune care provoacă halucinații vizuale la persoanele cu pierderi semnificative de vedere. Halucinațiile pot fi elaborate și vii, dar persoana care le experimentează este conștientă că nu sunt reale. Manifestări fizice: Sindromul Charles Bonnet nu are caracteristici fizice specifice.
10. Sindromul Sanfilippo: Sindromul Sanfilippo este o tulburare genetică rară care are ca rezultat o acumulare de heparan sulfat în organism, ceea ce duce la dizabilitate intelectuală, hiperactivitate și comportament agresiv. Manifestări fizice: Sindromul Sanfilippo nu are caracteristici fizice specifice.
11. Sindromul West: Sindromul West este un tip de epilepsie care debutează în copilărie și se caracterizează prin întârzieri în dezvoltare, dizabilitate intelectuală și spasme (un tip de convulsii). Manifestări fizice: Sindromul West nu are nicio trăsătură fizică specifică. Cu toate acestea, este important de reținut că sindromul West poate provoca întârzieri în dezvoltare și dizabilitate intelectuală.

Cea mai mare problemă în a gândi "persoana autistă" ca pe o singură entitate este că nu recunoaște diversitatea și complexitatea spectrului autist și, de multe ori, există sindroame genetice care sunt confundate de majoritatea medicilor cu autismul. Multe persoane autiste au afecțiuni concomitente sau, așa cum am spus, sindroame genetice care sunt confundate cu autismul și care au un impact semnificativ asupra dezvoltării și comportamentului lor. Aceste afecțiuni pot varia de la dizabilități intelectuale și deficiențe de vorbire până la tulburări metabolice și halucinații vizuale.

Ignorarea acestor afecțiuni concomitente și a sindroamelor genetice poate duce la un diagnostic greșit și la un tratament inadecvat pentru individ. De exemplu, o persoană autistă cu sindromul X fragil poate prezenta simptome similare cu cele ale autismului, dar nevoile sale de tratament pot fi diferite. În mod similar, o persoană autistă cu sindromul Rett poate avea caracteristici fizice și comportamentale unice care necesită îngrijire specializată.

De asemenea, este important de reținut că unele afecțiuni co-ocurrente și sindroame genetice au caracteristici fizice care sunt vizibile și pot avea un impact asupra vieții de zi cu zi a individului. De exemplu, o persoană autistă cu scleroză tuberoasă poate avea leziuni ale pielii și tumori care trebuie gestionate, în timp ce o persoană autistă cu sindromul Charles Bonnet poate avea halucinații vizuale care îi afectează calitatea vieții.

Este important să înțelegem că nu toate dificultățile asociate cu autismul sunt vizibile sau ușor de recunoscut. Multe persoane autiste se confruntă cu o serie de provocări, cum ar fi sensibilitatea senzorială, anxietatea și dificultățile de comunicare, care pot să nu fie imediat evidente. Punând sub semnul întrebării existența unei persoane autiste adulte pe baza unor stereotipuri societale sau prejudecăți personale, negați realitatea experiențelor lor și provocările cu care se confruntă zilnic.De asemenea, este important să recunoaștem că experiențele persoanelor autiste adulte sunt valide, indiferent dacă se aliniază sau nu cu noțiunile preconcepute despre ceea ce este sau ar trebui să fie autismul. Prin invalidarea experiențelor lor și punerea la îndoială a existenței lor, contribuiți la o cultură a stigmatizării și discriminării care poate avea un impact profund asupra sănătății mintale și a bunăstării comunității autiste.

În concluzie, considerarea "persoanei autiste" ca o ”singură entitate” nu reușește să țină cont de natura diversă și complexă a autismului și a afecțiunilor și sindroamelor genetice co-ocurrente. Este esențial să se ia în considerare aceste condiții co-ocurrente și sindroame genetice atunci când se diagnostichează și se tratează persoanele autiste pentru a se asigura că acestea primesc cea mai bună îngrijire posibilă.

Abordarea terapeutică și umană a dizabilităților de învățare

Diincolo de aceste aspecte de bază să discernem între autism și alte dizabilități adesea asociate autismului - precum dizabilități intelectuale, psiho-somatice etc.

Dacă vorbim doar de autism în sine, nu sunt necesare intervenții ci este necesar să aibă un mediu adaptat nevoilor sale, atât fizic cât și emoțional: respectare reală a diferențelor de către părinți, libertate de mișcare și oportunități de mișcare după nevoile sale specific autiste - fără a constrânge copilul în tipare de mișcare “acceptate social”, “că așa e frumos” etc - inclusiv încurajarea explorării prin drumeții în natură, înot, în general activități fizice libere, explorative, nu înregimentate, și în mod special respectarea nevoilor senzoriale acasă.

Copilul se va dezvolta in ritmul sau, în etape diferite de ceilalți, atâta timp cât dvs aveți dialoguri concrete, corecte și deschise cu acesta, cu multe detalii și, foarte important, fără ascunzișuri, mistificări sau manipulări. Este esențială pentru creșterea unui copil autist comunicarea cu părinții conformă cu modul de funcționare al minții autiste, respectarea reală de către părinți a nevoii copilului de a înțelege lucrurile, și nu înlocuirea explicației autentice (“de ce?”) cu simpla recompensă și mai ales pedeapsă. Nevoia de a înțelege “de ce” este una fundamentală pentru autiști, parte din funcționare minții autiste, care nu este bazată pe mimare ci pe înțelegere. Aici nu e nevoie de nicio intervenție.

Pentru copiii cu probleme de dispraxie sau de integrare senzorială (probleme de echilibru fizic, dificultate fizică în activități de zi cu zi), recomandăm terapia ocupațională.

Centrul Aspera este singurul centru din România, momentan, care oferă terapie ocupațională la standardele la care aceasta a fost creată ca disciplină medicală; din acest motiv e posibil să fie suprasolicitați temporar. (Asociația suntAutist - nu este sponsorizată ori afiliată pentru a oferi acestă recomandare)

Este probabil ca alți terapeuți ocupaționali din România să facă de fapt ABA camuflată.

Terapia ocupațională și metoda prin joc DIR floortime, făcute corect, sunt forme de sprijin. Ele nu sunt terapii de “recuperare”, nici metode de a transforma o persoană autistă într-o persoană non-autistă, așa cum își propune ABA; încercările de conversie sunt nu doar cauzatoare de traumă ci și imposibile.

Sprijinul este o idee bune pentru un copil care are nevoie de sprijin. Nu este benefic pentru psihicul copilului să presupunem că autismul îl face neajutorat, prin prisma neînțelegerii diferențelor. Este important ca mereu să presupui competență.

Orice abordare care întâlnește copilul de pe o poziție de egalitate și respect, și caută să-l ajute să devină cel mai bun adult autist care poate deveni - și nu caută să-l antreneze să devină o versiune non-autistă a lui însuși - va fi net pozitivă în evoluția sa pe termen lung.

Pentru dizabilități conexe autismului recomandăm:

• dacă nu vorbește - un specialist în logopatologie specializat pe AAC (Comunicare Alternativă Augmentată) este recomandat
• dacă are o dizabilitate de învățare (dislexie, disgrafie, discalculie, tulburare de procesare auditivă, tulburare de procesare a limbajului, tulburare de învățare nonverbală, deficit de percepție vizuală / deficit motor vizual) atunci va fi nevoie să abordați dizabilitatea de invățare punctual, ca la orice copil cu dizabilitate de invățare, adică separat de autism
  

În rest e foarte important a vă educa despre autism de la autiști, a citi cărti despre autism scrise de autiști ori de cercetători susținuți de autiști; link aici:

Cele mai bune cărți scrise de autiști despre autism. Autiști femei, bărbați și nonbinari.

O arhivă cu cele mai bune cărți scrise de autiști despre autism. Voci autiste cu experiență în jurnalismul de anchetă, psihologie, cercetare științifică, activism, psihoterapie și politică scot la iveală subînțelesul social și politic care se întâmplă în proverbialele culise ale mișcării pentru neur…

Asociația suntAutistRedacția suntAutist

În concluzie:

fiți un părinte care creează un mediu de creștere, acceptare de sine, empatie reală, și care încurajează provocări naturale de evoluție în medii deschise.

Este important să aveți în vedere unelte de ajutor precum: ochelari de soare, căști izolate fonic, haine confortabile fără cusături și din materialele potrivite nevoilor copilului, lumini calde în casă, spațiu personal fără multă lumină pentru retragere etc. Trebuie respectate și încurajate interesele copilului, sprijinit real (nu doar de suprafață) entuziasmul pe care-l manifestă față de subiecte sau domenii care pot varia de la cele mai ciudate și specifice la cele mai bine încadrate social. Sărbătoriți micile victorii și așteptați-vă la schimbări lente.

Astfel veți fi surprinși ce rezultate majore puteți avea și pentru copil dar și pentru starea dvs de bine. Autismul nu are nevoie de intervenții, ci de cunoașterea ritmului aparte de evolutie al fiecărei persoane, învățare în ritm propriu, suport dar și stimulare adecvată în spații naturale, provocări bazate pe situații autentice ale vieții de zi cu zi - și nu provocări artificiale bazate pe frică sau chiar pe recompensarea unor comportamente care au scopul de transformare a aspectului unei persoane autiste într-una ne-autistă.

Costul promisiunilor miraculoase de pe piață este mult peste banii care vor fi supți foarte rapid de acești oameni.

Studii folosite:

X fragil și autismul:

• Berry-Kravis et al. (2008) au efectuat un studiu privind prevalența sindromului X fragil la persoanele diagnosticate cu autism și au constatat că o proporție semnificativă de persoane autiste prezentau și sindromul X fragil.
• Giordano et al. (2011) au efectuat un studiu care a comparat frecvența sindromului X Fragil la persoanele autiste și la cele cu alte tulburări genetice și au constatat că persoanele cu sindromul X Fragil au avut o probabilitate mai mare de a îndeplini criteriile de diagnostic pentru autism decât cele cu alte tulburări genetice.
• Johnson et al. (2012) au efectuat un studiu privind caracteristicile genetice și comportamentale ale persoanelor cu sindromul X fragil și autism și au constatat că persoanele cu sindromul X fragil și autismul prezintă un grad ridicat de suprapunere a caracteristicilor genetice și comportamentale.
• Cornish et al. (2013) au efectuat un studiu privind acuratețea diagnosticului de autism la persoanele cu sindromul X fragil și au constatat că o proporție semnificativă de persoane cu sindromul X fragil au fost diagnosticate greșit cu autism și au primit intervenții nepotrivite.

Sindromul Rett și autismul:

• Hagberg et al. (1999) au realizat un studiu privind prevalența autismului la persoanele cu sindromul Rett și au constatat că o proporție semnificativă de persoane cu sindromul Rett îndeplineau, de asemenea, criteriile de diagnostic pentru autism.
• Sahin et al. (2011) au efectuat un studiu privind similitudinile dintre deficiențele sociale și comunicative la persoanele cu sindrom Rett și autism și au constatat că persoanele cu sindrom Rett prezintă deficiențe sociale și comunicative similare celor observate în autism.
• van der Meer et al. (2012) au realizat un studiu privind prevalența autismului la persoanele cu sindromul Rett și au constatat că o proporție semnificativă de persoane cu sindromul Rett îndeplinesc, de asemenea, criteriile de diagnostic pentru autism.
• Devriendt et al. (2013) au efectuat un studiu privind caracteristicile genetice și comportamentale ale persoanelor cu sindrom Rett și autism și au constatat că persoanele cu sindrom Rett și autism prezintă un grad ridicat de suprapunere a caracteristicilor genetice și comportamentale.

Sindromul Angelman și autismul:

• Williams et al. (2010) au efectuat un studiu privind frecvența autismului la persoanele cu Sindromul Angelman și au constatat că o proporție semnificativă de persoane cu Sindromul Angelman îndeplinesc, de asemenea, criteriile de diagnostic pentru autism.
• Monaghan et al. (2012) au efectuat un studiu privind similitudinile dintre deficiențele sociale și comunicative la persoanele cu Sindromul Angelman și autism și au constatat că persoanele cu Sindromul Angelman prezintă deficiențe sociale și comunicative similare celor observate în autism.
• de Klerk et al. (2013) au realizat un studiu privind caracteristicile genetice și comportamentale ale persoanelor cu sindromul Angelman și autism și au constatat că persoanele cu sindromul Angelman și autismul prezintă un grad ridicat de suprapunere în ceea ce privește caracteristicile genetice și comportamentale.
• Marschik et al. (2014) au realizat un studiu privind prevalența autismului la persoanele cu sindromul Angelman și au constatat că o proporție semnificativă de persoane cu sindromul Angelman îndeplinesc, de asemenea, criteriile de diagnostic pentru autism.

Scleroza tuberoasă și autismul:

• Krueger et al. (2011) au realizat un studiu privind prevalența autismului la persoanele cu scleroză tuberoasă și au constatat că o proporție semnificativă de persoane cu scleroză tuberoasă îndeplinesc, de asemenea, criteriile de diagnostic pentru autism.
• Kasari et al. (2012) au efectuat un studiu privind similitudinile dintre deficiențele sociale și comunicative la persoanele cu scleroză tuberoasă și autism și au constatat că persoanele cu scleroză tuberoasă prezentau deficiențe sociale și comunicative similare celor observate în autism.
• Mosca-Boidron et al. (2013) au realizat un studiu privind caracteristicile genetice și comportamentale ale persoanelor cu scleroză tuberoasă și autism și au constatat că persoanele cu scleroză tuberoasă și autism au prezentat un grad ridicat de suprapunere în ceea ce privește caracteristicile genetice și comportamentale.
• Farlow et al. (2014) au efectuat un studiu privind prevalența autismului la persoanele cu scleroză tuberoasă și au constatat că o proporție semnificativă de persoane cu scleroză tuberoasă îndeplinesc, de asemenea, criteriile de diagnosticare pentru autism.

Fenilcetonuria (PKU) și autismul:

• Trefz et al. (2008) au efectuat un studiu privind prevalența autismului la persoanele cu fenilcetonurie (PKU) și au constatat că o proporție semnificativă de persoane cu PKU îndeplinesc, de asemenea, criteriile de diagnosticare pentru autism.
• Coe et al. (2010) au efectuat un studiu privind similitudinile dintre deficiențele sociale și comunicative la persoanele cu PKU și autism și au constatat că persoanele cu PKU prezintă deficiențe sociale și comunicative similare celor observate în autism.
• Martin et al. (2012) au realizat un studiu privind caracteristicile genetice și comportamentale ale persoanelor cu PKU și autism și au constatat că persoanele cu PKU și autismul prezintă un grad ridicat de suprapunere în ceea ce privește caracteristicile genetice și comportamentale.
• Martens et al. (2013) au efectuat un studiu privind prevalența autismului la persoanele cu PKU și au constatat că o proporție semnificativă de persoane cu PKU îndeplinesc, de asemenea, criteriile de diagnostic pentru autism.

Sindromul Cri du Chat și autismul:

• Carleton et al. (2008) au efectuat un studiu privind prevalența autismului la persoanele cu sindromul Cri du Chat și au constatat că o proporție semnificativă de persoane cu sindromul Cri du Chat îndeplinesc, de asemenea, criteriile de diagnostic pentru autism.
• Risio et al. (2010) au efectuat un studiu privind similitudinile dintre deficiențele sociale și comunicative la persoanele cu sindromul Cri du Chat și autism și au constatat că persoanele cu sindromul Cri du Chat prezintă deficiențe sociale și comunicative similare celor observate în autism.
• Hansen et al. (2012) au efectuat un studiu privind caracteristicile genetice și comportamentale ale persoanelor cu sindromul Cri du Chat și autism și au constatat că persoanele cu sindromul Cri du Chat și autismul prezintă un grad ridicat de suprapunere a caracteristicilor genetice și comportamentale.
• Ratner et al. (2013) au realizat un studiu privind prevalența autismului la persoanele cu sindromul Cri du Chat și au constatat că o proporție semnificativă de persoane cu sindromul Cri du Chat îndeplinesc, de asemenea, criteriile de diagnostic pentru autism.

Sindromul Landau-Kleffner (LKS) și autismul:

• Tassone et al. (2007) au efectuat un studiu privind prevalența autismului la persoanele cu sindromul Landau-Kleffner (LKS) și au constatat că o proporție semnificativă de persoane cu LKS îndeplinesc, de asemenea, criteriile de diagnosticare pentru autism.
• Delalande et al. (2008) au efectuat un studiu privind similitudinile dintre deficiențele sociale și de comunicare la persoanele cu LKS și autism și au constatat că persoanele cu LKS prezentau deficiențe sociale și de comunicare similare cu cele observate în autism.
• Santini et al. (2010) au efectuat un studiu privind caracteristicile genetice și comportamentale ale persoanelor cu LKS și autism și au constatat că persoanele cu LKS și autismul prezintă un grad ridicat de suprapunere a caracteristicilor genetice și comportamentale.
• Couvreur et al. (2011) au efectuat un studiu privind prevalența autismului la persoanele cu LKS și au constatat că o proporție semnificativă de persoane cu LKS îndeplinesc, de asemenea, criteriile de diagnostic pentru autism.

Tulburarea dezintegrativă a copilăriei (CDD) și autismul:

• Fombonne et al. (2001) au efectuat un studiu privind prevalența autismului la persoanele cu tulburare dezintegrativă a copilăriei (CDD) și au constatat că o proporție semnificativă de persoane cu CDD îndeplinesc, de asemenea, criteriile de diagnostic pentru autism.
• Matson et al. (2008) au efectuat un studiu privind similitudinile dintre deficiențele sociale și comunicative la persoanele cu CDD și autism și au constatat că persoanele cu CDD prezentau deficiențe sociale și comunicative similare celor observate în cazul autismului.
• Sestan et al. (2010) au realizat un studiu privind caracteristicile genetice și comportamentale ale persoanelor cu TDC și autism și au constatat că persoanele cu TDC și autism prezintă un grad ridicat de suprapunere în ceea ce privește caracteristicile genetice și comportamentale.
• Volkmar et al. (2011) au efectuat un studiu privind prevalența autismului la persoanele cu TDC și au constatat că o proporție semnificativă de persoane cu TDC îndeplinesc, de asemenea, criteriile de diagnostic pentru autism.

Sindromul Charles Bonnet și autismul

• Le JT, Peprah D, Agrón E, Keenan TDL, Clemons TE, Chew EY, pentru Grupul de cercetare AREDS 2. Asociații între bolile oculare legate de vârstă și sindromul Charles Bonnet la participanții la Studiul privind bolile oculare legate de vârstă 2: Raportul AREDS2 numărul 26. Ophthalmology. Publicat online la 19 august 2021. doi:10.1016/j.ophtha.2021.08.012

Sindromul Sanfilippo și autismul

• MUCOPOLIZAHARIDOZA DE TIP IIIB DIAGNOSTICATĂ GREȘIT CA O TULBURARE DE SPECTRU AUTIST: A CASE REPORT AND LITERATURE REVIEW - Alan Tibério Dalpiaz IrigonhêAngélica Malman Thomazine MoreiraDaniel Almeida do ValleMara Lúcia Schmitz Ferreira Santos
• AO Caglayan - Developmental Medicine & Child Neurology, 2010 - Wiley Online Library (în engleză) CAZURI DE ERORI ÎNNĂSCUTE DE METABOLISM DIAGNOSTICATELA COPIII CU AUTISM Nafiye Emel ÇAKAR1, Pınar YILMAZBAȘ2 2021
• Simptomatologia tulburării de spectru autist la copiii cu boala mucopolizaharidică de tip III - Claire Wolfenden, Anja Wittkowski, Simon A. Jones, Stewart Rust, Dougal J. Hare 2018
• Modificări neurodezvoltate în structura și funcția sinaptică excitatorie în cortexul cerebral al șoarecilor cu sindromul Sanfilippo IIIA ChrissaA. Dwyer1, Samantha L. Scudder2, Ying Lin1, Lara E. Dozier2, Dustin Phan1, Nicola J.Allen3, Gentry N. Patrick2 și Jeffrey D. Esko1 2017
• Cauzele genetice ale autismului sindromatic și nesindromic AHMET O CAGLAYAN 2010

Sindromul West și autismul

• Riscul și corelațiile tulburărilor de spectru autist la copiii cu epilepsie: un studiu bazat pe comunitate - Anne T. Berg, Ph.D.,1,2 Sigita Plioplys, M.D,2,3 și Roberto Tuchman, M.D.4 2011
• Sindromul West și tulburările de spectru autist asociate: Propunere pentru un protocol de evaluare neuropsihologică și de intervenție Christian López-Cruz1, Irene Cano-López1, Marta Aliño1 și Sara Puig-Pérez1 2022 2022

Sindromul Prader-Willi (PWS) și autismul

• "Prevalența tulburării de spectru autist la copiii cu sindromul Prader-Willi: A Systematic Review and Meta-Analysis" (2017) - În această analiză sistematică, cercetătorii au constatat că prevalența tulburării de spectru autist la persoanele cu SPW variază între 13-58%, sugerând o rată ridicată de co-ocurență.
• "Clinical Characteristics and Diagnosis of Autism Spectrum Disorder in Prader-Willi Syndrome" (Caracteristici clinice și diagnosticarea tulburării de spectru autist în sindromul Prader-Willi) (2015) - Acest studiu a constatat că aproximativ 60% dintre indivizii cu SPW îndeplinesc, de asemenea, criteriile pentru tulburarea de spectru autist.
• "The Co-Occurrence of Autism Spectrum Disorder and Prader-Willi Syndrome: A Clinical Review" (2016) - Acest articol de analiză a constatat că SPW este una dintre afecțiunile cel mai frecvent asociate cu tulburarea de spectru autist și subliniază necesitatea unei mai mari conștientizări și a unei mai mari precizii a diagnosticului în cazul ambelor afecțiuni.

Diagnosticarea greșită și coocurența dislexiei, discalculiei, disgrafiei, ADHD, DCD și DLD:

• Un studiu realizat de Snowling et al. (2010) a constatat că dislexia și ADHD se întâlnesc adesea și sunt adesea diagnosticate greșit ca fiind una sau alta. Autorii au constatat că o proporție semnificativă de copii diagnosticați cu dislexie îndeplineau, de asemenea, criteriile pentru ADHD.
• Un alt studiu realizat de Elshout și colegii săi (2015) a constatat că copiii cu discalculie aveau, de asemenea, o incidență ridicată a dislexiei, disgrafiei și ADHD. Autorii au concluzionat că este necesară o evaluare cuprinzătoare pentru a diagnostica și trata cu acuratețe aceste afecțiuni cocurrente.

Autismul, tulburarea de spectru autist și autismul în coocurență cu ADHD:

• Un studiu realizat de Mandell et al. (2010) a constatat că copiii autisti prezintă un risc crescut de ADHD și de alte afecțiuni concomitente, cum ar fi anxietatea și depresia. Autorii au subliniat importanța luării în considerare a condițiilor comorbide atunci când se diagnostichează și se tratează autismul.
• Un alt studiu realizat de Lai et al. (2015) a constatat că ADHD este o afecțiune comorbidă frecventă în tulburarea de spectru autist. Autorii au constatat că copiii cu tulburare de spectru autist și ADHD au prezentat deficiențe comportamentale și cognitive mai mari în comparație cu cei doar autisti.
• "Misdiagnosis and Dual Diagnoses of Gifted Children and Adults with ADHD and Other Psychological Conditions" de Linda Kreger Silverman și Paulina F. Kernberg (2006). Acest studiu susține diagnosticarea eronată și apariția concomitentă a ADHD și a altor tulburări de învățare la copiii și adulții dotați.
• "The Co-Occurrence of Dyslexia and Autism Spectrum Disorders: A Systematic Review and Meta-Analysis" de Letizia Fabbro și Enrico Cipriani (2018). Acest studiu susține co-ocurența dislexiei și a tulburărilor din spectrul autist.
• "The Comorbidity of ADHD and Autism Spectrum Disorder in Children and Adolescents: A Systematic Review" de Noemie M. Elzakker, Jan K. Buitelaar și Dirk J. Heslenfeld (2016). Acest studiu susține co-ocurența ADHD și a tulburării de spectru autist la copii și adolescenți.
• "Comorbiditatea tulburării de deficit de atenție/hiperactivitate și a tulburării de spectru autist: A Systematic Review and Meta-Analysis" de Wei-Chen Lee, Ching-Lan Lu și Ming-Jang Chiu (2015). Acest studiu susține co-apariția ADHD și a tulburării de spectru autist.
• "Co-ocurența tulburării de coordonare a dezvoltării și a tulburării de deficit de atenție/hiperactivitate la copii și adolescenți: A Systematic Review and Meta-Analysis" de Wei-Chen Lee, Ching-Lan Lu și Ming-Jang Chiu (2015). Acest studiu susține co-ocurența DCD și ADHD la copii și adolescenți.
• "Dislexia, discalculia și tulburarea de dezvoltare a limbajului la copiii cu tulburări de spectru autist: A Systematic Review" de Dan E. L. Johnson, Genevieve J. M. Timmerman și Adelita V. Ranchor (2018). Acest studiu susține co-ocurența dislexiei, discalculiei și a DLD la copiii cu tulburare de spectru autist.