Cum să zbori cu asistență specială – Experiența mea ca autistă

Serviciul de Asistență Pasageri cu Mobilitate Redusă

Cum să zbori cu asistență specială – Experiența mea ca autistă
Ghișeu de asistență specială într-un aeroport. Credit imagine: AbleMove (ablemove.co.uk)

Cum poate cineva ca mine să zboare neînsoțit?

Eu înțeleg atât de puțin ce se întâmplă într-un aeroport, încât mi-e greu să identific care anume sunt dificultățile mele. Ce știu sigur este că am dificultăți semnificative în a mă orienta în spații mari sau nefamiliare și că noțiunea timpului îmi scapă complet. Asta, bineînțeles, la modul ideal – când nu sunt suprastimulată. Dacă devin suprastimulată, legătura mea cu lumea exterioară devine atât de tulbure și zbuciumată încât navigarea unui aeroport devine imposibilă. Cu toate astea, aveam nevoie să călătoresc și nu avea cine să mă însoțească.


Experiența mea anterioară cu zborurile

Am zburat însoțită de peste 25 de ori. De fiecare dată, a fost stresant, dar nu am avut grija că mă voi rătăci pentru că pur și simplu mergeam după persoanele cu care eram și făceam ce făceau ele. Scopul meu nu a fost niciodată să evit stresul, ci să duc sarcina la bun sfârșit.

O altă experiență relevantă pentru mine este mersul cu trenul. Aș putea spune că "stăpânesc" gara din Cluj-Napoca, Gara de Nord din București și mă descurc cu încredere în gara din Craiova. Experiențele cu trenul m-au învățat două lucruri importante:

  1. Îmi pot dezvolta încrederea în capacitatea mea de a naviga singură.
  2. Oamenii sunt, de multe ori, dispuși să te ajute dacă le ceri sprijinul.

Cum am decis să încerc serviciul de asistență specială

Am avut nevoie să călătoresc, dar nu avea cine să vină cu mine. Mi-am luat inima în dinți și am încercat serviciul de asistență specială. Mi-am cumpărat biletul și am bifat opțiunea de asistență specială, dar asta nu m-a liniștit complet. Am sunat la numărul lor ca să mă asigur. Partea asta? Groaznică.

Robot care vorbește mult și enervant, muzică deranjantă, timp de așteptare lung, și o doamnă care, deși i-am explicat că sunt autistă, nu părea să știe cum să-mi răspundă clar. Am fost informată că voi fi dusă cu un cărucior cu rotile, deși am explicat că nu am nevoie de unul. M-am gândit destul de mult la cât de ciudat și greșit mi-ar fi să mă împingă cineva pur și simplu degeaba.

Până la urmă, după mai multe apeluri frustrante, am înțeles că trebuie să mă prezint cu 2-3 ore înainte la aeroport și să cer la check-in asistență specială.


Cum să accesezi serviciile de asistență specială la aeroporturi și companii aeriene

De ce sunt importante aceste servicii?

Pasagerii cu dizabilități sau nevoi speciale se confruntă adesea cu obstacole atunci când călătoresc. Uniunea Europeană a implementat reglementări care obligă aeroporturile și companiile aeriene să ofere gratuit asistență specială. Scopul este să asigure accesibilitatea și confortul tuturor pasagerilor, indiferent de nevoile lor.


Cine are dreptul la aceste servicii?

Serviciile sunt disponibile pentru:

  • Persoane cu mobilitate redusă (ex.: utilizatori de scaune cu rotile, bastoane sau alte dispozitive);
  • Persoane cu dizabilități senzoriale (ex.: nevăzători, hipoacuzici);
  • Persoane cu nevoi speciale (eu, ca persoana neurodivergentă, consider că mă încadrez aici)

(nu trebuie să demonstrezi nimic, doar să ceri)


Cum să accesezi asistența specială?

1. Informează compania aeriană din timp

  • Contactează compania aeriană cu cel puțin 48 de ore înainte de zbor.
  • Specifică exact ce tip de asistență ai nevoie (ex.: sprijin la îmbarcare, scaun cu rotile, reducerea timpilor de așteptare).

2. Ajungi la aeroport

  • Informează personalul aeroportului despre solicitarea ta imediat ce ajungi.
  • Mergi la biroul de informații sau cel dedicat pasagerilor cu nevoi speciale (marcat de obicei cu simboluri de accesibilitate).

3. În timpul zborului

  • Anunță echipajul despre eventualele nevoi suplimentare, cum ar fi asistență la debarcare sau adaptarea mediului (ex.: spațiu liniștit).

Ce servicii sunt oferite gratuit?

Conform legislației UE, ai dreptul la:

  • Ajutor la check-in și controlul de securitate;
  • Asistență la îmbarcare și debarcare;
  • Transportul echipamentelor medicale sau dispozitivelor de mobilitate;
  • Transfer între terminale în cazul zborurilor de conexiune;
  • Prioritate la îmbarcare pentru reducerea stresului.

Ce trebuie să știi despre drepturile tale

Regulamentul (CE) nr. 1107/2006 al Parlamentului European asigură că:

  • Asistența specială este gratuită.
  • Nu poți fi refuzat de o companie aeriană din cauza dizabilității sau mobilității reduse, cu excepția cazurilor în care siguranța este afectată.
  • Aeroporturile sunt obligate să aibă facilități dedicate (ex.: rampe, lifturi, locuri de așteptare accesibile).

Sfaturi utile

  1. Documentează-te din timp: Verifică site-ul companiei aeriene și al aeroportului.
  2. Comunică clar: Specifică toate detaliile relevante despre nevoile tale (inclusiv sensibilitățile senzoriale dacă ești autist).
  3. Ajungi mai devreme la aeroport: Cu cel puțin 2 ore înainte de zbor.
  4. Evită suprasolicitarea: Adu obiecte care te liniștesc (căști cu noise-cancelling, o carte, un fidget).

Continui să îmi descriu experiența

Primul zbor: Cluj – Treviso

La aeroport, am fost lăsată de o persoană apropiată. Am întrebat la securitate despre situația mea și am fost îndrumată spre check-in. Acolo mi s-a cerut pașaportul, am spus că nu am nevoie de cărucior, iar doamna de la ghișeu a chemat prin stație un însoțitor fără scun.

Am fost invitată să aștept pe o bancă marcată cu simboluri pentru dizabilități. Însoțitorul a venit... cu un cărucior. Am explicat din nou că nu am nevoie și l-a dus înapoi așa că am scăpat de temerile mele de dăunăzi.. 

 L-am urmat pe domnul foarte grijuliu și amabil la  securitate. Aveam apă în geantă, ceva ce de obicei nu o poți lua în avion. Însoțitorul a explicat că am nevoie de ea pentru "medicamente". Totuși, domnul însoțitor le-a zis că am nevoie de ea pentru medicamente. Asta nu era adevărat dar nu am protestat pentru că aveam cu adevărat nevoie de ea...apa e pentru mine medicament. 

Apoi m-a dus la poartă. Mi-a dat să aștept pe un scaun special marca și mi-a is că se va întoarce după ce se va deschide poarta, să stau liniștită. S-a întors și am mers, împreună cu altă doamna care avea nevoie de asistență specială adusă de el, spre o mașină specială care ne-a dus direct la avion. 

Am fost primii pasageri care s-au îmbarcat, lucru care m-a ferit de aglomerație și zgomot. Am fost conduse la locurile noastre și ni s-a oferit ajutor cu bagajele.  

După aterizare, am fost preluată ultima și condusă la o zonă specială, unde am așteptat persoana care urma să mă preia. Am primit instrucțiuni de oferit persoanei care urma să mă preia in caz că ar fi avut dificultăți să mă găsească.                 

E important să menționez că nu am stat la nicio coadă și am fost ferită în mare măsură de mulțimi, aglomerație, zarvă.  Totul a fost foarte smooth.


Al doilea zbor: Treviso – Cluj

Acest aeroport are plecările la etajul 1. Cum am intrat, am observat imediat liftul spre plecări în stânga și am mers direct acolo. Sus, am găsit ghișeul **Serviciul de Asistență Pasageri cu Mobilitate Redusă**. Mi-am zis scriptul pe care îl pregătisem dinainte (ceva de genul „Bună, am rezervat asistență specială”), dar mi-am dat seama că nu era necesar – aveau deja toate informațiile. Am dat pașaportul, m-au găsit într-o listă și mi s-a spus să aștept.

La scurt timp a venit un domn să mă ajute. M-a condus la check-in, dar acesta nu era încă deschis, așa că mi-a sugerat să aștept în zona restaurantului de lângă. Asta nu a fost tocmai bine pentru mine – era multă gălăgie, multă lume – dar măcar eram în siguranță, stând jos, fără să trebuiască să gândesc prea mult. M-am întrebat dacă ar fi făcut un efort să mă așeze într-un loc liniștit dacă știau că sunt autistă, dar nu am menționat asta decât la telefon, înainte de zborul din Cluj.

Când s-a deschis check-in-ul, domnul a venit după mine și m-a ajutat cu formalitățile. De acolo, am mers direct la securitate – fără cozi, fără aglomerație. Totul a fost foarte simplu, iar după control, am fost condusă într-o zonă specială cu locuri marcate pentru persoanele cu dizabilități. Am așteptat acolo până s-a deschis poarta.

Când a venit timpul pentru îmbarcare, același domn m-a luat din zona de așteptare și m-a dus la o mașină specială care ne-a transportat direct la avion. Am fost ajutată să ajung la locul meu, iar zborul a decurs fără probleme.

La aterizare, în Cluj, am simțit că am suficient curaj să încerc ceva singură. Am văzut autobuzul din avion și mi-am zis: „Hai să văd dacă pot să mă descurc”. M-am luat după ceilalți pasageri, am urmat mulțimea prin aeroport și am reușit să ajung la ieșire fără probleme.


Ce am învățat

Această experiență mi-a arătat că asistența specială poate face zborul accesibil și sigur, chiar și pentru cineva ca mine. Deși procesul de solicitare lasă de dorit, oamenii care oferă efectiv asistența la aeroport au fost profesioniști și empatici.

Chiar dacă unele aspecte pot fi îmbunătățite – cum ar fi comunicarea clară despre nevoile mele specifice – serviciul de asistență specială m-a ajutat să duc sarcina la capăt fără să mă pierd sau să mă copleșească haosul unui aeroport. 

Dacă ești autistx sau ai alte nevoi speciale, te încurajez să folosești aceste servicii. Iar dacă, la fel ca mine, ai emoții sau îndoieli, ține minte că nu ești singurx. Fiecare pas mic contează.