„Copilul cu autism” nu trebuie „recuperat”. Trebuie sprijinit, acceptat și respectat
Asociația SuntAutist cere reformularea mesajului transmis de CNA, în acord cu standardele internaționale de drepturi ale persoanelor cu dizabilități, dar și cu realitatea trăită de persoanele autiste din România.
În urma noilor decizii ale Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), preluate de mass-media — inclusiv în articolul publicat pe Digi24.ro, intitulat „Avertismentele de la TV se modifică” — dorim să ne exprimăm îngrijorarea profundă și opoziția clară față de mesajul:
„Șansele recuperării copilului cu autism cresc în primii trei ani de viață. Consultă medicul de familie pentru aplicarea screeningului în autism.”
Acest mesaj nu doar că este formulat într-un mod profund stigmatizant, dar reproduce o viziune învechită, dăunătoare și alienantă despre ceea ce înseamnă să fii autist. În calitate de organizație fondată și coordonată de persoane autiste, considerăm că este urgent și esențial ca statul român și instituțiile publice de reglementare să înceteze să mai promoveze discursuri care:
- asociază autismul cu o „boală” din care copilul ar trebui „recuperat”;
- echivalează sprijinul timpuriu cu o tentativă de corectare sau suprimare a trăsăturilor autiste;
- transformă existența persoanei autiste într-o tragedie ce trebuie prevenită sau ameliorată.
Autismul nu este o boală. Autismul nu se „tratează”. Autismul nu trebuie „recuperat”.
Autismul este o neurodivergență – o diferență neurologică validă și ireductibilă, prezentă din naștere și pe tot parcursul vieții. Persoanele autiste nu sunt „defecte”, „bolnave” sau „pierdute”. Nu sunt „închise în ele însele”, nu au nevoie să fie „readuse în lume” și nu trebuie „reparate” pentru a fi demne de sprijin, iubire și respect. (Kapp, 2020)
Promovarea ideii de „recuperare” a copilului autist este o formă de violență culturală. Este echivalentă cu a spune: „așa cum ești, nu ești suficient; trebuie să devii altcineva ca să fii acceptat”.
Ce înseamnă cu adevărat sprijinul timpuriu?
Susținem screeningul pentru autism și accesul timpuriu la sprijin. Acest sprijin însă trebuie să fie orientat către acomodări, autonomie, autoreglare, siguranță emoțională și dezvoltare - nu către eliminarea trăsăturilor care nu se aliniază normei neurotipice.
Formulări ca „recuperare” deschid calea spre metode coercitive, cum ar fi ABA (Applied Behavior Analysis), care implică adesea condiționare comportamentală, suprimarea autoreglării, ignorarea semnalelor de stres și modelarea copiilor pentru a părea „normali” — în detrimentul sănătății lor psihice și integrității lor identitare. (Kupferstein, 2018)
Avem nevoie de o schimbare de paradigmă. Și avem nevoie de ea acum.
În loc să ne temem de autism, trebuie să ne temem de stigmatul, izolarea și suferința generate de așteptările societății. În loc să ne întrebăm „cum îi recuperăm pe acești copii?”, ar trebui să ne întrebăm:
„Cum putem crea o lume în care copiii autiști să se simtă în siguranță, văzuți și susținuți așa cum sunt?”
Este responsabilitatea instituțiilor publice să nu reproducă prejudecăți care au fost deja denunțate de comunitatea internațională a persoanelor autiste și de specialiști.Este datoria lor să consulte persoanele afectate de mesajele transmise — în acest caz, chiar persoanele autiste — atunci când definesc ce înseamnă „binele superior al copilului”.
Asociația SuntAutist - Autismul Explicat de Autiști cere reformularea mesajului transmis de CNA, în acord cu standardele internaționale de drepturi ale persoanelor cu dizabilități, dar și cu realitatea trăită de persoanele autiste din România.
Propunem înlocuirea mesajului actual cu unul informativ, factual și etic:
„Semnele autismului pot fi observate încă din primii ani de viață. Consultă medicul de familie pentru aplicarea screeningului în autism, înțelegerea nevoilor copilului și sprijin în dezvoltarea sa.”
Pentru o societate cu adevărat incluzivă, autismul trebuie înțeles, nu corectat. Copiii autiști trebuie protejați de standardele care le neagă umanitatea, nu modelați pentru a le atinge.
Asociația SuntAutist
Email: [email protected]
Surse:
Alexandru Costea
Steven K. Kapp
Authors
